Un zid

construit cu migala si pasiune, caramida cu caramida, de un mester  🙂

Fain zid! Iti fura privirea, fara sa stii ce separa, fara sa-ti mai treaca prin minte daca este o usa dupa colt, daca mesterul mai e dincolo, etc.

Eu cand il vad stiu, stiu de celalat „zid”, cel din cuvinte, construit de mine cu perseverenta in ultimii ani, pentru a limita accesul sau pentru a tine la distanta, oamenii (doar ei, prietenii, stiu de ce 🙂

Asa ca, unii au plecat si nu s-au mai intors, altii au gasit o usa si au ramas, cativa se mai intorc, din cand in cand 🙂

esti bine, armeria?

da, sunt 🙂

cu dedicatie, pentru Simf si doar eu stiu, de ce 🙂

 

P.S La acest articol, comentariile sunt inchise. Nu insista, dupa cum stii orice zid de aparare, este „dotat” cu cazane de apa fiarta, ulei incins, tepuse, sageti si sulite…

Normal ca rad, dar nu se stie niciodata, asa ca vezi-ti de drum!

Culoare

Cu ceva vreme in urma, trecand pe drum, de sus in jos, vecinul meu ma intreaba, din senin:

Doriti, sa va imprumut pentru 2 luni, o carte cu plante medicinale?

Eu ii raspund, ca nu doresc, multumesc frumos.

Nedumerit si putin iritat, spune : Atunci, li’ti (le veti) culege, cand li’ti (le veti) cunoaste!

Spun cu voce tare: Bine! si zambesc in gand : O sa le culeg cand este/va fi soare, ceea ce nu prea a fost.

De cateva zile, a inflorit cimbrisorul, are o culoare nemaivazuta de mine 🙂 culoarea din poza, e departe de realitate 🙂

cimbrisor

Si azi, o sa fie soare 🙂

10 boabe

9 plantute 🙂

5 boabe de mazare rosie ” de fite” zice Mirelun si 5 boabe de mazare rosie (daca traducera a fost corecta) primite de la 2 francezi (super fascinanta povestea lor), la Piata Semintelor libere in ianuarie 🙂 in total, 10 boabe, mici, rosii cu invelis tare.

nu le stiu eu pe toate, dar putina, dooaar asa putina diferenta, exista 🙂

mazare sa nu, fitoasa, nefitoasa…vedem noi, cine esti 🙂

Cu drag!

eu: hai mai, ca nici o firma de curierat nu vine pe aici 🙂

ea: o sa vina… 🙂

si da, a venit …

cu rosii, de la Mirelun

pai acum ce sa mai spun, despre prietenie, despre oamenii frumosi care locuiesc la mine in suflet?!

Despre cei care au ramas si nu mai au sanse sa plece?!

Sunt multe de spus, dar acum spun doar:

MULTUMESC, Mirela 🙂

Armeria, cu drag 🙂

5 min

prin livada 🙂

in drepata, paste un cal, in stanga o soparla fara picioare sta la soare, lipicioasa creste fara grja, mai jos un macaleandru cloceste cele sapte oua, iar in fata, mult geranium, de data asta geranium phaeum

mai vad si altele, insa zambesc si ma intorc la treaba 🙂

Diversitate

🙂 as putea spune multe povesti, pe baza imaginilor de mai jos, ce am plantat/semanat,  ce mi-a dat natura in plus, ce as putea pune in salata de acolo, buruieni vs. plante cultivate, de ce as plivi sau nu si multe altele sau te-as putea provoca, sa spui tu o poveste 🙂 sa dezlegi o ghicitoare si sa primesti un … premiu 🙂

o sa spun doar ca din diversitate, poti alege 🙂

sub ochii mei, cu o viteza uimitoare, a iesit din sol si a luat-o la plimbare 🙂 n-am fost surprinsa, cu cei din neamul asta, ne-am mai intalnit in aprilie (inca nu v-am spus povestea cepei) 🙂

asa ca, am zambit si chiar daca neamul lui l-a exilat, l-a trimis in recunoastere la suprafata, s-a ratacit, a fost curios cum este vremea sau daca cerul este albastru si ce mai vreti voi in poveste, n-a avut noroc…  a dat de mine 🙂

iar in lantul trofic, omul este ultima veriga… 🙂

 

Sa zicem ca

din cele 10 motive (desi sunt doar noua liniute) am bifat sapte, cu indulgenta 🙂

recunosc, fiecare om, are dreptul sa se exprime si e liber s-o faca cum doreste, insa aici (daca pana acum, nu ai inteles) daca azi, maine si in fiecare zi, nu zambesti, nu ai ceva bun si frumos de zis, n-o sa-ti gasesti locul 🙂

eu cunosc, mai multe plante/insecte/altele decat oameni, desi sunt o multime (de plante si oameni) pe care nu le sau nu-i cunosc 🙂 si  mi se intampla uneori/adeseori, sa fac asa o …paralela 🙂

unele sunt acre, altele dulci, altele amare, unele toxice, altele  otravitoare, unele te urzica, altele te inteapa, altele te musca, altele doar frumoase, doar mirositoare si mai stiti voi cum … 🙂

acestea fiind zise (nu ca n-as mai putea zice), abia astept sa va cunosc, deci exprimati-va, cum simtiti si cum doriti 🙂

Strada mea…

pana n-o revendica altcineva, e a mea, ca sa fie clar!

stiam, ca voi ajunge sa scriu despre oameni si zambesc la asta, pentru ca dupa cum am mai spus, eu cred ca fiecare om are o parte buna, chiar daca in timp s-a ales praful din ea  🙂 aaa … a uitat de ea, din diverse motive sau experiente 🙂

deci, strada mea, are mai multe case, dar mai sus de mine, mai locuiesc doar doi oameni, la case diferite, normal 🙂

Tanti V., care poate sa vina oricand, la mine in vizita, chiar daca nu are drum pe strada in jos si reciproc, eu la ea, chiar daca nu am drum, pe strada in sus 🙂

Domnul K. (e un domn, pentru ca e mai repede nascut), are interdictie in curtea mea, chiar daca, fara sa aiba drum, trece in jos, apoi in sus, de multe ori pe zi… si cum gardul meu e transparent, mereu are ceva de spus, de observat, de comentat, de argumentat, de etichetat, etc. 🙂

in rest, e liniste pe strada mea 🙂 mai ales, de jos in sus 🙂