La 7

dimineata, dupa ploaia de asta noapte, era numai bine de repicat salata 🙂 apoi am trecut la buruienile dintre salate si verdeturi …

no, daca va ganditi cumva, ca ma apuc de povestit vreo mie de cuvinte despre fiecare, e treaba voastra… nu ca n-as putea, dar la ora asta, mi-e asaaa o lene 🙂

in schimb, va dau voie sa credeti CE VRETI VOI, despre fiecare 🙂

Ploua

marunt, intr-o dimineata de iunie,

din deal nu se vede in vale,  dar nici din vale nu se vede dealul, orizont nu este… moment in care, te intorci spre tine, dorindu-ti un fotoliu confortabil, in care sa te strangi gramada, foc in semineu, o cafea aburinda…

zambesc, momentul a trecut, dorinta imposibil de realizat, beau ultima gura de cafea rece si amara, imi pun bocanceii si pelerina si plec…

viata si povestile adevarate sunt afara 🙂

D.A.R*

masina, urca incet pe strada si pentru o clipa, doar o clipa, m-a cuprins asa un gand… „ca ar fi posibil sa-si fi pierdut increderea in mine, ca eu am plecat si el a ramas sau invers, ca a ramas sa-i fie bine, dar….

am alungat gandul si am zambit, am incredere ca am cladit moment cu moment, timpul petrecut impreuna, situatiile in care ne-am fost alaturi, iubirea neconditionata pe care am primit-o si am daruit-o si care mai exista, inca 🙂

am inchis poarta, ne-am privit, l-am luat in brate si mi-au dat lacrimile de bucuria regasirii 🙂

 *D.A.R este cainele meu, ciobanesc caucazian cu pedigree 🙂